joi, 28 februarie 2008

Spleen

M-a ajuns oboseala dupa o saptamana de scoala. Orarul e aiurea, sunt racit si cred ca si sunt molipsit de o astenie de primavara. Nu am apucat sa ma odihnesc deloc vacanta asta si am nevoie de forte proaspete pentru noul semestru. Cred ca o sa-mi transform dfuminica in zi de somn, ca anul trecut. Fara sa imi pese ca pierd ziua, voi dormii cat voi putea, pana imi va exploda vezica :)).
Din cauza oboselii ma enervez destul de repede, ca in liceu. ma simt tradat si singur. Acum sunt plin de nervi pentru ca simt ca mi s-a ramit incererea si am fost bataia de joc a catorva peroane pe care le consideram apropiate. Poate ca mi se pare, dar acum asta simt. Nu am nevoie de explicatii. vreau sa stau singur si sa ma rasfat cu o carte buna si ceai. O sa fac ceea ce imi place, o sa ma uit apoi la un film bun, fara serialele mele, fara nimic din cliseul zilelor astea.
Pe curand...

Dupa o saptamana de scoala

A trecut aproape o saptamana de scoala. Am cunoscut cam toti profesorii, doar la geologie nu, nu am avut saptamana asta. Mi-a mai ramas sportul si engleza dar aici imi cunosc profesorii. Cred ca o sa fie un semestru interesant, pe langa greu. Cu ce sa incep? Statica... Proful pare de treaba, preda jumatayte de fraza in engleza, jumatate in romana, sau nici chiar asa. Jumatate de pagina cu jumatate de pagina. Macar am ramas cu proful vechi la seminar. Chiar imi place omul ala. cred ca semanam la temeperament, cel putin. Apoi sa vorbim despre Topografie. proful de curs, cu care facem si seminarul, dar impreuna cu altcineva, e dus cu pluta. Mi se pare un om rau care vrea sa arate ca el le stie pe toate, un infatuat, un parvenit intelectual. La seminar e impreuna cu o tipa, doctoranta, frumusica foc. Probabil ca e si desteapta. Ne-au cam speriat cu temele lor ce trebuie predate, dar nu oricum, ci e o adevarata filosofie de viata aici. Cacat! Temele la statica nici nu se compara cu astea. cred ca alea vor fii buba. La beton, profa e o doamna in adevaratul sens al cuvantului. Mi-a lasat o impresie foarte buna, sa vedem seminarul saptamana viitoare, ca cel putin pentru moment il voi face cu ea, pana se intoarce proful celalalt din Brazilia, parca. Hidraulica e data a dracului. Cursul il facem cu decanul facultaii de hidrotehinica, ce areo engleza basesciana de care este foarte mandtru, pentru ca nu vrea in ruptul capului sa vorbeasca in romana. Nu intelegem nimic dein ceea ce spune asa ca nu cred ca il voi vedea de prea multe ori la fata. La seminar e un ardelean machitor caterincos ce mi s-a parut mai mult decat ok. Cred ca oele vor trece foarte repede avand in verere temperamentul profului. Cladiri. OMG!!! Avem de facut un proiect cu 9 planse si foarte multe calcule. profii de la proiect imi sunt cunoscuti, am mai facut cu ei si cel putin ea mi se pare o figura. E un amestec de sictir intelctual si zambete ce nu se lasa vazute. profa de curs e dusa cu pluta. Are pretentia sa stim deja ceea ce trebuie ea sa ne predea si pe langa astea ne considera pe tot enciclopedii ambulate, la fel ca ea. Imi place la ea ca e pasionata de ceea ce face dar e cam dusa cu pluta. Si Elasticitate... Cea mai senila persoana pe care am vazuto. Consumatorul ideal de Rudotel. Spune ca va vorbii in engleza dar spune fraza in romana, are un amestec de accent moldovenesc cu raraiala si uita mereu unde a ramas. Dar totusi zic ca e doxa. le are si cu calculatoarele, cunoaste multe programe de calcul si are ore interactive. pacat ca e monotona si plicitsitoare.
Sper sa fie un semestru bun. De semestrul trecut nu prea sunt multumit. Am pretentii de la mine si multi au asteptari.
Pe curand...

La multi ani Super Cos!!!





La multi ani Cosmina!!!! Sa ne traiesti!!! Sa ai parte de toate cele bune si sa ne bucuram impreuna de reusitele tale! Hai Cosy, hai Cosy, hai Cosy, Cosy, Cosy!!!

miercuri, 27 februarie 2008

luni, 25 februarie 2008

A inceput facultatea

A inceput facultatea, al 4-lea semestru din viata mea de student. Pentru inceput pot sa zic ca am un orar foarte naspa. 3 zile pline si 2 mai libere. Daca ar auzii cineva ce ore am, cineva ce nu are treaba cu politenica nu ar intelege nimic. Semestrul trecut mai aveam fizica, care era un obiect mai normal, economie si marketing, sport si enegleza. Dar acum inafara de sport si enegleza, numai sf-uri. Statica nedeterminata, Geologie inginereasca, Topografie, Beton armat si precomprimat, hidraulica, Cladiri si Teoria elasticitatii si plasticitatii. Am o tarsa semestrul asta pentru ca e unul din cele mai grele. Daca trec de el sunt inginer :D. In afara de asta am 4 zile ore de la 8, parca ar fi in liceu.
Pe curand...

duminică, 24 februarie 2008

Jurnal de vacanta. Bucuresti ziua 3, ziua 4 si azi...

Vineri ne-am trezit mai greu pentru ca ne culcasem tarziu dupa ce ne hotarasem in ultimul moment sa iesim in Cafeneau actorilor. In cafenea am avut pe langa o misiune secreta si mult chef de caterinca. Am ras ca dementii si ne-am filmat cand ne maimutaream. Neavand decat un obiestiv pe vineri si anume sa vizitez niste prieteni de familie am cam pierdut vremea si am facut curatenie si mancare. Apoi am fost in Victoriei si am petrecut 2 ore la Tanti jeni, a ''treia bunica" a mea inpreuna cu fiica ei Diana si nepoata, Dana, cu care nu ma mai vazusem de un an.
Vineri seara am dormit in camin la Romano-Americana si ne-am distrat alaturi dce cele doua "pisi" ale Vanesei. Pe langa mim, si variatiii pe aceasi tema am jucat si baba oarba pe culoar, am turnat un filmulet cu "Super Vanesa" si ne-am s[eriat de fantome. Sambata pana sa plecam ne-am mai plimbat pri Herastrau si am jucat din nou carti. iarasi am ajuns cam pe muchie la tren si dupa 4 ore si ceva am ajuns acasa franti de oboseala dar multumiti de ceea ce fusese vacanta mea la Bucuresti. Astazi iarasi pe drumuri, ajuns la Iasi nu am mai avut timp sa imi pregatesc documentatia despre Dragobete asa ca nu voi mai scrie articolul despre sarbatoarea romaneasca a dragostei.
Pe curand...
P.S. O sa pun poze din BUcuresti si pe photoblog (in curand).

joi, 21 februarie 2008

Jurnal de vacanta. Bucuresti ziua 2

Dupa o seara in care eram cu totii obositi am incercat sa vedem un film. Am avut o adevarata experieta cu descarcarea unu film pentru ca nu am gasit cateva iar altele aveau o calitate proasta. Am adormit a doua si la ora opt m-am trezit singur un pic buimacit, nestind pe moment unde sunt.
Am plecat cu Vanesa si Oana sa spele Oana masina si sa cumpere ceva apoi am luat-o p Ilinca si impreuna cu ea am fost la Teatrul National sa o luam Pe Raluca. De acolo am plecat sa cautam teatrul Bulandra sa ne luam bilete pentru seara la teatru. Am avut ceva de cautat teatrul pentru ca stiam ca e undeva dar un politist ne-a spus ca e in alta parte. Am ajuns la un pod peste Dambovita, ce ducea spre Palatul Parlamentului si dupa spusele politistului trebuia sa il traversam. Teatrul era de fapt in spatele nostru, ne-a luat ceva pana l-am gasit. Apoi am mers pe Lipscani, am vizitat o biserica, Sravapolis, parca, o bisericuta superba si ne-am dus in celebrul "Caru' cu bere". Acolo am servit ceva si ne-am minunat de frumusetea celebrului restaurand din secolul 19. Ne-am mai plimbat un pic si am vazut si celebra "Vale a regilor" care e de fapt un gang amaeneajat plin de restaurante baruri si terase. Am luat metroul si am ajuns in Herastrau. urma sa mergem la Hard Rock Caffe. A fost foarte frumos in parc si totul a culminat cu celebra cafenea. Nu am crezut ca o sa vad asa ceva in Romanaia. Am vazut pe site imagini dar nu credeam ca e adevarat. Servire exceptionala si muuult bun gust. E cel mai tare loc din Romania. Muzica rock buna, mancare buna si multa istorie. Preturile destul de piperate dar merita pentru o iesire la odata pe an. Cred ca o sa fac un obicei de a mege aici de fiecare data cand ajung in Bucuresti. Am incercat apoi sa mergem la Motoare dar inca nu s-a deschis asa ca am mers in "Art Jazz Caffe". In seara asta era concert de chitara si tobe, muzica jazz asa ca am prins repetitiile. Frant de oboseala am ajuns "acasa", fara sa stiu exact unde voi dormii maine dar cu un chef de vorba si voie buna. Sa inceapa petrecera!
Pe curand...

miercuri, 20 februarie 2008

Bacau - Bucuresti

Daca va intrebati de ce urasc trenurile conventionale, acum o sa aflati de ce. Impreuna cu Ilinca am plecat la 3 inspre bucuresti. In compartimentul in care aveam bilet erau deja doua tipe din Bacau si o tanti pe care o auzeam cum vorbea din compartimentul in care ne-am asejat. Daca ne-am plans ca ne plictiseam pana la Buzau, am primit apoi o pedeapsa.La Ramnicul Sarat, adica. Usa s-a deschis si a intrat nervos un tip mai tuciuriu ce a inceput sa isi adune rudele. A intrat mama, sora cu sotul si fetita. Mama, ce arata a florareasa se plangea ca o doare si se vaicarea uitandu-se la noi ca e bolnava. apoi s-a dus la nas sa ii dea "o suta cincizeci" ca "e baiat bun". Mi-a cerut un minut pe telefon, ca e bolnava si merge la spital. Cine e prostul sa ii dea telefonul. La Buzau s-au urcat doi tipi. unul din ei era rocker suparat. Avea o pentagrama la gat, pusa pe un lant masiv de argint ce arata, sincer a lant de manelar. O bratara cu tepi si doua inele aratau faptul ca e rocker. In rest era imbracat ca un tip ce asculta alt gen de muzica, un tricou mulat alb si blugi negri, pantofi in picioare, nu ghete. Avea in schimb cioc, ochelari negri si parul scurt. Celalat era foarte trendy. Avea un parpalac misto, o geanta in tendinte, doua telefone super tari si un ecuson pe care scria "press". Asa ca l-am numit the press guy. Si-au ocupat locurile asa ca au alungat satra de florari, ramanand doar baiatul care dormea. Apoi a mai urcat si o creata ce avea un sictir de zile mari. Nu cred ca am vazut atata greata la o singura persoana. Am aflat apoi ca era studenta la medicina, invata pentu "microbi". Si rockerul era la medicina, dar in anul doi. NE priveau cu un sictir si o greata cu totii. The press guy analiza orice miscare de a mea, imi studia orice gest, telefonu, hainele. Sictirita creata vorbea la telefon cu o prietena si barfeau un amic ce a fost atat de fraier incat s-a angajat la Suceava, adica in Moldova, fata.
La un moment dat a reaparut in peisaj florareasa, si a inceput sa tuseasca foarte tare. Dupa ce s-a calmat si-a scos salamul si painea si a inceput sa manance. S-a trezit si fiu-su care era era mahmur ca bause tuica si nu vroia nici o pastila de la mama sa. Dupa ce au plecat iarasi in alt compartiment pentru ca nasu nu a fost impresionat ca ea era bolnava, am reusit si noi sa ne destindem si sa deschidem geamul. Eram galben la fata, cred. A fost o bucurie cand am ajuns in Gara de Nord la aer. Si acum dupa 4 ore ma doare capul.
Pe curand...

luni, 18 februarie 2008

Libertate... cel putin pentru moment

Azi am terminat sesiunea. Cam tarziu din cauza bubei, dar nu am nici o restanta. :D. Sunt ingrozitopr de obosit, abia astept sa ajung acasa si sa dorm.... sa dorm.... sa dorm... Apoi plec la Bucuresti, asa ca nu stiu cand voi mai apuca sa scriu pe blog. Astept vacanta asta de mult si vreau, acum, in prima zi de vacanta, sa fac un top 3 al celor mai misto profesori de pana acum si un top 3 al celor mai naspa.

Top 3 Cool1. Suzi
2. Carabusu
3. Radinschi

Top 3 Sucks
1. Fidelio
2. Ibi
3. Rapanosul de fizica 1 (habar n-am cum il cheama)

Atat pentru moment
Pe curand...

sâmbătă, 16 februarie 2008

Din seria: Cum ma enervez eu la seriale TV - Lost


Lost is found! Cu acest slogan am asteptat aproape jumatate de an sezonul 4 din Lost. cand vine vorba de seriale tv, sunt un abonat. Totul a inceput cu Desperate Housewives si apoi a continuat cu Lost. Cand am ajuns la facultate am desoperit Prison Break, Jericho, Heroes, Criminal Minds, Gray's Anatomy si mai nou The 4400, Private Practice si Two And A Half Man. Aaa, si Californication. Ma apuc de cate unul nou, cum ajung la zi cu altul.
Lost a inceput spectaculos, a avut audiente foarte bune, de aceea producatorii si-au permis sa faca o seria a doua proasta. Nu se intampla nimic, totul era static. Dandu-si seama de greseala facuta, am conceput seria a treia foarte dinamica. Cred ca a fost cea mai reusita serie si s-a terminat spectaculos. Producatoirii au anuntat ca seria a 4a va fii mai scurta si va incepe din februarie pentru ca pierdeau audienta in vacanta de iarna. Am tras concluzia, dupa ce am vazut finalul seriei a treia si fapul ca seria a 4a va fii mai scurta, ca va fi ultima serie. Probabil. Primul episod din seria a patra a fost destul de interesant cu toate ca imi amintea de episodul unu din seria doi. A fsot mai mult o reinterpretare a ultimului episod din seria 3. Dar a urmat si episodul doi care aceasi "labaria" a fost. Incep sa ma intreb daca toata seria 4 nu va fii cumva o mare pierdere de timp iar in ultimile doua episoade totul se va rezolva dar si va lasa loc pentru o a cincea serie. De atata timp personajele se afla pe acea insula si dupa atata timp hainele lor nu s-au rupt sdau decolorat. PEntru ca in seria a doua am vazut ca le spala si ca ei se tund din cand in cand si se barbieresc, dupa perioadacu buncarul. BIne, trecem peste asta si multe alte greseli din scenariu, e totusi un serial tv, prelungit dupa ce primul sezon a fost premiat cu globul de aur. Cam asta e problema tuturor serialelor tv ce sunt premiate de la primul sezon, se lungesc si daca scenaristul nu e destul de bn seriile urmatoare sunt slabute.
Dar gata cu desfintarea lui Lost...
Pe curand....
P.S. Tocmai m-am apucat sa copiez de pe oDC episodul 3 :D

joi, 14 februarie 2008

Valentine Day asa cum il vad eu!

Am scris acest mesaj pe doua foi, date la Lavinia, in timp ce era in oras la o bere respectiv ceai negru cu lapte. Eram foarte pornit si nervos si nu regret ca am scris totul pentru ca acum mi-am pierdut din acea revolta

Nu cred ca am vazut atata lume in Mall ca zi, poate doar la "Noaptea reducerilor". Acum nu credeti ca sunt un Mall-ahollic sau nu stiu ce dar e plasat in fata campusului si orice am nevoie ma duc acolo sa imi iau. Cum am intrat am post lovit de o aglomerati si de o fortoteala ce iti suge orice urma de denergie. Doi cate doi, cupulete se plimbau romantic prin mall cu baloane cu heliu in forma de inimioara si trandafiri rosii in mana. Sus nu am gasit nici o masa unde sa ma asez sa mananc ceva. Era plin peste tot. Am vazut celebri mall-isti, am vazut tocilari ce se iubeau ca chiorii, cupluri undeva intre varsta a doua si a treia in care ei sunt burtosi si mustaciosi si ele coafate inalt. Unde sunt plimbarile in parc, cand romantic se tineau de mana? Chiar au fost inlocuite de mall?
Dar de ce trebuie sa se sarbatoreasca o zi a indragostitilor? Nu poti sa iti arati iubirea pentru jumatate in fiecare zi? De fapt e o mare strategie de piata. Din toata aceasta poveste au de castigat cei ce vand. Esti bombardat de oferte cu inimioare, de pachete cadou, de unu plus unul gratis pentru jumatatea ta, de tot felul de strategii pentru a vinde. Astazi florile au fost mai scumpe cu 60%, au aparut tot felul de inimioare de plastic, de porumbei de plastic, de lumanrele rosi si estente afrodisiace, toate mult mai scumpe ca do obicei si omul cumpara, pentru ca e in trend. Din toata povestea are de castigat cel ce presteaza servicii de pe urma cumparatorului mediocru ce intra in joc. Am vazut un Cupidon, in cersaf de saten, cu doua bunaciuni langa el ce inpartea fluturase cu agentie matrimoniala, trebuie sa fie bagati in seam si cei ce sunt singuri. Am vazut pe blogul lui Chirila un filmulet mult prea tare facut de el despre ceea ce devenim, despre ceea ce sunt ei, ce fac afaceri de pe urma acestei zile. Am sa pun si filmuletul pentru ca mi s-a parut foarte tare. Totul e un balci, dar un balci occidental!
NU sarbatoresc si NU voi sarbatorii niciodata aceasta chisioasa sarbatoare a iubirii, poate voi sarbatorii Dragobetele si asta pentru ca este o sarbatoare a noastra ce este mult mai profunda in totemism decat acesti vis american imprumutat de noi, un popor de plagiatori. Asta suntem, niste copisti ce luam totul de la ei, aruncand ce aveam noi, cu toate ca era mai bun, pierzandu-ne identitatea. NU cred ca mai exista o tara inafara de noi cara sa foloseasca atatea cuvbinete in engleza cu toate ca exista echivalentul in roman. Poate indienii, dar au dfost sub dominatie engleza, noi NU!!! E plin de omaneni ce nu au habar de ceea ce e tara lor, de traditiile si obiceiurile noaste, dar pentru ca sunt persoana publice si nu stiu sa lege doua vorbe pentru ca nu au citit niciodata o carte si parodiile sunt cele mai tari filme, fata, manipuleaza masele mediocre ce sunt mult impaznzite in tara asta de tarani orasenizati si imprumutam tot felul de chiciuri occidentale.
TREZITI-VA!!!! Nu o sa mai stim cine suntem, ce vrem, ce cautam. Amveam o carte cand eram mic si avea tot felul de povesti cu talc. Una din ele era "Ce pasare mai e si asta". Era vorba de o gasca(Romania) ce mergea prin ograda si cerea la shimb cate ceva de la fiecare. A luat coada de la paun, aripile de la cioara, gatul de la lebada, labele de la rata, gusa de la pelican, pioarele de la braza. Si mergeam m,andra pe ulita si otate pasarile se intrebau Ce pasare o mai fii si asta? Pana a prins-o vulpea si avea aripi prea mici pentru a zbura si a mancat-o. Asa se va intampla si cu noi suntem o paiata ce si-o va lua urat
Si am trecut de la una la alta, cuprin iar de furia mediocritatii si prostiei ce troneaza aici
Pe curand...

Prison Breack sucks!


E pentru a nu stiu cata oara cand imi promit ca nu o sa ma mai uit la Brison Break. Au lungit-o mult si dintr-o supa buna a devenit o zeama lunga, chioara. Abia am vazut episodul 12 dein seria 3 si dupa IMDB mai e 13 iar restul naiba stie cand se vor difuza cu greva lor tampita. Ma cac pe fata lui James Whistler. Dupa ce ca din cauza lui supa a devenit zeama lunga mai e si prost si incurca toate lucrurile ca sa o mai lungeasca un pic. Ce ma dispera cel mai tare e modul in care te lasa in suspans la sfaresitul episodului, dupa ce episodul a avut maxim trei momente importante,, restul find labareala si cand ncepe urmatorul episod in 10 secunde se rezolva situatia de suspans de la finalul episodului anterior.
Cu naiba poate sa stea Michael Scofield cu sacou pe el si tricou cu maneca lunga pe o caldura insuportabila ce o denotam din goliciunea celorlator personaje si din cum transpira fratele sau, interpretat de "Purcel". Era greu sa realizeze din nou toate tauajele asa ca regizorii sau gandit sa il imbrace mai bine tot sezonul, cand toti puscariasii erau la pielea goala. Sau nu vroia sa faca o impresie proasta cu toate tatuajele lui, dar nici macar o maneca nu a suflecat-o. In fine, nu e cazul sa fac acum i insiruire a tuturor prostiilor din serial. Ideea e ca abia astept sa se termine de tot si sper ca sezonul trei sa fie ultimul pentru ca devine penibil si pacat de cele 9.1 puncte de pe IMDB ce le are pentru seria 1.
Si am mai auzit ca Wentworth Miller mai e si gay. Asta nu mai stiu daca e adevarat dar stiu vreo patru tipe ce s-ar sinucide daca e adevarat.
Pe curand...
P.S. Prea tare posterul serialului

De mult am vrut sa scriu despre asta dar nu am avut curajul. bravo Raluca!

Mereu am vrut sa scriu despre starea natiunii dar am spus ca mai bne nu, multi nervi si nu merita sa ma enervez iarasi. Am problemele mele si nu vreau sa ma mai gandesc la mizeria din tara asta. De aceea m-am lasat de stiri si de ziare. Dar Raluca a scris un articol minunat despre ceea ce se intampa. Am sa pun linkul in continuare pentru al citii si voi.
http://raludumitrescu.blogspot.com/2008/02/traim-in-romaniasi-imi-este-rusine.html

Mall mania

De fiecare data cand merg cu "mama mea din Iasi", Rona, i mall avem un traseu bine determinat. Magazinele cu ceea ce ne trebuie, apoi un KheFeCeu si la urma o cafea/frape la Nesscafe. Azi cand ne KheFeCeam am observat la una din mase o domna speriata de bombe, ce avea pe tava o salata si o portie de cartofi prajiti. "Sigur e contabila asta" spun eu, Rona ma contrazice spnand ca e porfesoara. "Uitat-e la esarfa!". Avea dreptate, dar o profesoara sa manance in mall? Era imbracata ca o profesoara, fusta lunga, lalaie, bluzita si o esarfa la gat si pantofi cu toc mic. Apare si prietena ei cu o Shaorma si un tap de bere. Se uitau nedumerite in stanga si in dreapta sa nu le vada cineva cunoscut. A doua, tot profesoara, gusta, bluza pe gat si vesta, brosa la gat, pe pulover si palariuta pe cap. Prima era cea novice in cele ale mallului, se uita mereu in stanga si dreapta, radea ca proasta, era stinghera. Coboram apoi la frape si asteptam urmatorul show. Apar niste pitipoance, un pusti o aburea pe o tipa cu ceea ce face el. Asteptam ceva mai interesant. Data trecut o baba is prinsese geanta in usa rotativa, o blocase si se chinuia sa o scoata impingand usa. Se adunase multa lume, toti imingeau pe usa sau apasau pe buonul de urgenta. Pana la urma apare ne-a paznic ce rezolva situatia, usa porneste, baba isi trage geanta dar incearca sa inpinga de usa in sens invers decat normal, habar n-am de ce si o paleste usa in cap, zburandu-i un pic palaria. Acum, nu se mai intampla nimic... Dar, intr-un sfarsit apar doamnele profesoare. Nu mai era nici o masa libera asa ca se ajeaza la bar. Se chinuiesc sa isi monteze fundurile pe scaunele inalte, comanda o cafea si iarasi privesc in jur stinghere razand. Tipa numraul 2 scoate o facura si incepe sa se uite pe ea, prima o compatimeste. Ma uit mai atent la ea e proaspat vopsita si tunsa, are parul aranjat, intr-un mod simplist, dar aranjat. Trag o concluzie. Tocmai a divorta si prietena ei a scos-o din depresie cu Mall-ul, sau poate e doar o supozitie proasta.
Imi place mult sa fac scenarii, uitandu-ma in jur, poate de aceea si scriu proza, ca sunt inventiv.
Pe curand...
P.S. Fuck Valentine!!!

miercuri, 13 februarie 2008

Despre cei ce cred ca sunt ca mine...



Pe buna dreptate ma consider altfel decat ceilalti. Nu m-am incadrat in turma, pentru ca vad mai departe de ea. Sunt un inadaptat al vremuzilor astea, daca as fii trait in perioada interbelica, sigur as fii fost fericit.
Cand eram in 5-8 imi era rusine sa spun ca citesc, ca ascult alfel de muzica, ca nnu imi plac manelele. Majoritatea colegilor nu citeau de loc, ascultau manele si isi petreceau weekendurile cu petreceri cu multa bautura si tigari. Eu nu eram asa, nu imi place stilul asta de viata. In liceu am avut norocul sa cunosc oameni ce citeau, am avut cu cine vorbii despre o carte buna, despre jazz, despre rock. Am cunoscut oamneni ce se uita la filme bune si nu la comedii si parodii, am cunoscut oameni ce citesc noptile, ce umbla cu cate o carte in geanta pentru a citii cand au un pic de timp,ce au cultura muzicala. Am plecat apoi la facultate si aceasi voveste ca in generala. Asta imi trebuie daca am ales o Univesitate tehnica, daca nu m-am dus spre Universitate, un de deveneam boem si doar atat.
Acum, sunt singur in camera mea de camin, colegul meu e la un prieten, invata la statica. Pot sa imi ascult muzica, fara sa am concurenta lui Dan Balan, Katie Melua rasuna in camera. Ma uitam azi prin etajerele din camera. Vase, cd-uri, cursuri si doar la mine carti. Am un micut raft, in care pe langa cartile pentru facultate am si vreo 8 romane pe carfe vreau sa le citesc in perioada imediat urmatoare. la o anumita perioada cartile se schimba, lasand loc la unele noi. Am pus si o poza cu acel raf, pentru ca imi place cum arata, la fel ca si cel cu poze cu familia si prietenii mei buni. Astea doua rafturi ma fac altfel decat ceilalt pentru ca port mereu cu mine pe cei ce ma iubesc si cartile. Am fost in multe camere si nu am vazut carti. Doar poate una, langa pat, aceasi de un an. Si atrunci zic... nu sunt alfel decat ceilalti?
Inchei aici, mai am de invatat, constiinta nu ma lasa.
Pe curand...

Aastaticai

A mai trecut un examen, statica, cu Aanicai = Aastaticai. Un 8. Sincer sunt dezamagit. Puteam mai mult, pot mai mult, dar ma grabesc, ma pierd, ma agit degeaba. Sunt obosit, fizic si psihic, nu mai am rabdare, nu mai pot sa dau inca 2 examene. O parte din prietenii mei au incepu deja semestrul doi de doua zile, eu inca sunt in sesiune, soramea incepe peste o saptamana. Vreau si eu o vacanta, vreau sa nu mai trezesc devreme, sa dorm cat vreau fara sa am mustrari de constiinta ca am de invat.
Merci mult Ilinca pentru cadourile de la Paris. Rama e preferata mea.
Pe curand...
P.S. mai am multe de invata de la viata, mai am oameni de cunoscut...

luni, 11 februarie 2008

Info+

Incerc ceva nou pe blog. Niste dialoguri fara sens ce totusi se leaga de anumite trairi. Mi se par dragute. O sa va mai intalniti cu ele pe parcurs.
Pe curand...

Monodialog

-Ai incercat sa te sinucizi?
-Nu... Ar trebuii?
-NU stiu. Nici eu nu am incercat. Cred ca sunt las.
-Eu cred ca sunt prea narcisit. Ma iubesc prea mult...
-Daca te-ai iubii prea mult, te-ai sinucide. E prea multe mizeri aici.
-Imi place sa ma vad suferind. Am ochi frumoso cand plang.
-Chiar ca esti bolnav!
-Si ce ar trebuii sa fac, ca sa scap?
-Nu stiu. Dar ma mai gandesc. promit!

duminică, 10 februarie 2008

Troc cu diavolul

-Ce mai vrei de data asta?
-O alta culoare la ochi!
-Parca iti placeau ochii tai. Sunt superbi, vorbesc serios. NU am nici un motiv sa te mint.
-De fapt e un motiv sa imi mai vand o bucata din suflet...
-Stii cine sunt, sti stii pera bine ca nu ma intereseaza motivele pentru care faci asta. Cu asta traiesc... Dar totusi... De ce vrei sa mai dai din el?
-Ma simt mai bine fara suflet. Sunmt mai usor. Eram prea incarcat. Asa parca nu am nici o durere. Parca as fii beat fara sa beau sau poate drogat, nu am de unde sa stiu. Sunt fericit, relativ.
-Imi pare rau. Dar nu accept schimbul. Sunt frumosi si eu iau urat si dau frumos in schimb la pret mare.
-Ai voie sa refuzi?
-Se pare ca da. E pentru prima data.
-Nu poti sa ma refuzi. Am nevoie de asta!!!
-E prea egoist si pentru mine. Imi pare rau...
-Te rog!
-Nu!
...si a disparut...

vineri, 8 februarie 2008

Viata, viata, legata cu un fir de ata


Trecutul e o încăpere din prezent unde intrăm mai rar. N-avem decât să deschidem o uşă, atât şi suntem în trecut, iar uşa asta se deschide singură foarte des.
Ileana Vulpescu- Arta conversaţiei

Acum un pic mai mult de un an am desoperita-o pe Ileana Vulpescu al ei roman "Arta Conversatiei". A urmat apoi "Arta compromisului " si am lasat-o de-oparte. De ce? Pentru ca frumoasa relatie de gragoste ce lua proportii in "Arta Conversatiei", s-a destramat, banal, ca in viata reala, in "Arta compromisului". Romanele ar trebuii sa ne dea speranta ca exista iubire, ca iubirea persista indiferent degreutatile vietii...
Dragostea e ca tusea, nu o poţi ascunde. - spune la un moment dat personajul principal din "Arta conversatiei". Poate ca asa este. Dar te poti abtine un timp cat timp esti cu ceilalti sa nu tusesti. Si e rau cand ai o tuse innecacioasa, ce te doare, o dragoste ce o impartasesti de unul singur...
Trebuie sa recunosc ca am boala de "mi se pune pata" pe cine nu trebuie. Si o dau din lac in put. Iar am un "crash" si ma simt aiurea de tot pentru ca nu va merge mai departe de un flirt stingher din partea mea si prietenie din partea ei. Am avut impresia ca o sa ne vedem azi, asa intamplator, nu stiam cu ce sa ma imbrac, cum sa ma comport, parc sunt un adolescent, sufar de adolescenta tarzie. Doar ca ea nu o sa mai vina, are altceva de facut. A ramas doar discutia banala de pe mess. Atata tot... Trist, acult Katie Melua si imi aduc aminte de toate...
Pe curand...

joi, 7 februarie 2008

despre mine, despre ceea ce se intampla cu mine, despre cine sunt eu de fapt.

De multe ori ai crezut ca e mai mult decat vezi, ca e mai mult decat pare. Te inseli. Sunt asa cum ma vezi. Simplu cateodata si extrem de incalcit, de complicat alteori. In primul rand sunt barbat si face parte din natura mea sa iau lucrurile asa cum sunt, fara a le complica mai mult.

Marele meu defect este comoditatea, delasarea. Sunt delasator si daca sunt intr-um mediu ce imi fructifica defectul e de naspa. Am nevoie de stimuli, de oameni cu care sa concurez, si nu ma refer la scoala, nu e viata mea, e o etapa. Ma refer la viata in sine, la idealuri, la ceea ce fac in timplul liber. Daca nu am cu cine sa vorbesc despre o carte, daca nu exista cine sa ma intrebe ce am mai citit, daca nu este cine sa imi spuna de o carte buna pe care a citit-o ma las si eu. Imi ocup timpul cu altceva, cu pierderea lui, de exemplu. Am realizat tarziu ce se intampla cu mine, ca ma duc urat pe o panta a mediocritatii. mi-e frica de mediocritate. Daca ajungi acolo incepe sa iti placa si sa fii fericit asa, incat nu o sa vrei sa mai fi destept niciodata. mediocritatea iti aduce o fericire aparenta sau mai bine spus te scapa de nefericirea intelepciunii. Te scapa de vesnicile intrebari "De ce?" la care trebuie sa cauti singur raspuns.
De aceea m-am apucat de blog, asa incerc sa ma redresez. Am inceput sa merg in librarii, din nou, si sa imi cumpar carti, sa le citesc. Ma simt atat de bine. dar e mai naspa ca in liceu, parca am mai putin timp si iar uit de citit, oar uit de mine. Mai scriu din cand in cand. De fapt cand o vad pe EA. Cred ca e un fel de muza, ma inspira sau imi da din karma ei pozitiva. O iubesc in felul meu, si nu vreau sa o pierd. Dar oare stiu sa iubesc? mereu m-am intrebat asta. Sunt egoist sau zgarcit din punctul asta de vedere. vreau sa primesc mult fara sa dau de la mine. Nu am fost mereu asa. Mereu ofeream fara sa primesc, dar m-am ars, am fost singur cand aveam nevoie de ajutor, nu era nimeni care sa fie langa mine cum eram eu cand ei aveau nevoie. Asta m-a schimbat, m-a facut mai rau dar si mai puternic...
Totul se rezuma la decizi si la compromisuri. Nu trebuie sa dai inapoi de la o decizie facuta, nu trebuie sa plangi pentru cineva ce ai lasat in urma. Insemana ca nu era demna de tine. trebuie sa lupti pentru cei ce te lasa in urma, tebuie sa fii alaturi de ei.
Dar revenim la mine, astazi sunt egoist si egocentrst. Te-ai gandit vreodata ce simt, cum ma simt, ce vreau de fapt. Ti-ai dat seama ca ma jignesti de forte multe ori. Un proverb spune sa nu faci altuia ce tine nu iti place. eu nu jignesc un om asa ca sa arat eu ce tare sunt. il ignesc, il atac cand ma ataca el pe mine, o fac ca sa ma apar. dar tu faci lucrui ce nu iti plac sa iti fie facute asa de chestie. Daca vrei sa stii ce e cu mine, dac a ai impresia ca acum vorbesc despre tine, nu intreba pe X sau Y ci pe mine. eu iti pot da raspunsurile. Nu incerca sa o iei pe ocolite ca tot la mine ajungi. Nu imi mai spune sa ma gandesc la ceea ce fac, uita-te in curtea ta mai intai si vezi ca peste tot e rahat si mucegai. fa ordine in viata ta, nu spoii totul de suprafata si apoi ia-te de mine. nu cere sa imi fii prieten si apoi sa imi reprosezi ca eu nu iti sunt prieten. NU o lua personal, e pentru oricne aceasta lectie de viata.
Tot ceea ce am scris e mai personal decat orice. E asa cum vad eu dar o sa te regasesti si tu aici., Asta sunt. Nu iti convine lasa-ma in pace, nu te tara dupa mine. Niciodata nu ti-a pasat ceea ce simt defapt, mereu ai conasiderat cam a vaicar, doar tu aveai probleme ale mele erau fictive.
Oare ii pasa cuiva ce se intampla cu mine. Daca nu reusesc sa imi mai pun masca de fericit, va dati seama ca am ceva? Nu ma sunati dupa ce citit asta sa ma intrebati de ce sunt suparat. O sa spun ca nu sunt. Ganditiva daca am motive sa fiu fericit. V-ati invatat sa fiu fericit dar nu mai pot juca in comedia asta neagra.
Pe curand...

miercuri, 6 februarie 2008

Din vremurile noastre...

Ne aflam intr-un bar, ce se vrea un pic mai altfel decat celalalte. De fapt e mai mult decat bar. se si mananca acolo. S-au investit multi bani in el dar e gol... Un suc, un ceai, fiecare cu ale lui. Vorbim... despre problemele mele nu atat de importante si problemele ei mult mai importante, despre viata mea "banala" si a lor tumultuasa. Mereu sunt apostrofat, mereu gresesc cu cate ceva. Timpul limitat si distanta mare ne-a racit, nu mai suntem aceasi. I se intamla lucruri mai mult decat interesanta, as vrea si eu sa am parte de ceea ce are ea parte, dar adaptat la conditia si statutlul meu (sa zic asa). Plecam, pe drum in vine o idee despre ce as scrie pe blog, sau de ce nu sa scriu la "Egocentrum", ca nu am mai scris de mult...

Ideea mi-a venit de la o discutie despre un anume L (care aveam impresia ca e P si mai putea fii si m) care patise ceva asemanator cu o intamplare puerila de-a mea. Dar a intervenit o geanta rossie,in povestea lui, ce i-a provocat lui un semn de intrebare si o intrebare din partea lui spre ea, ce i-a provocat ei repulsie.
Asa m-i avenit sa vorbesc despre moda. Candva posete, genti rosii aveau doar prostituatele. Pantofi si genti rosii. Acum sunt la moda, orice fata in trend are o poseda rosie, mare, ce arata ca un sac, sau o papornita. Povestea cu geanta rosie mi-a adus aminte in drumul meu dinte un bar spre altul de alte povesti despre moda. Blugii rupti si decolorati. cred ca aceasta moda a facut fericiti pe multi, erau mai scumpi decat cei normali si erau rupti si decolorati, ca si acum i-ai fii avut de cativa ani buni. Recunosc ca am si eu blugi rupti, dar finut, decolorati fint si asta pentru ca exista o perioada in care nu gaseai de altii. Dar a trecut si asta. Gasesti blugi normali, mai gasesti si declorati, agatati dar finut. Existau niste blugi la un moment dat ce pe langa ca erau flenduriti si patati de clor, aveau si paiete pe ei. Imi aduc aminte de pantofii cu varf ascutit ce m-au amuzat mereu, fac un picor laba gastii, merg, acum, la cele ce au piciorul mic, botul rotund, ce mi se parea caraghios la inceput, acum mi se pare dragut si face fericite multe bunicute ce isi scot pantofii vechi din dulap. Si de aici ma leg de altceva si anume de moda ce imi place mie, cea a carourilor. Mi se pare atat de urban, mai ales cu o pereche de blugi si niste pantofi sport (gen superstaruri) sau tenisi si o geanta pe o parte. Daca esti tare, si iti permiti porti niste pantaloni ceva mia eleganti la tinuta asta. E un pic inspirata din tinuta tovarasior din Republica Socialista Romania. Am revazut de curand "Casatorie cu repetitie" si personajul principal este imbracat cand ajunge in staul unde e repartizat, intr-un ilic in carouri, camasa, pantaloni usor casual si pantofi. Si o geanta purata pe umar, pe diagonala. Ii mai lipsea un telefon mobil sau un mp4 player ca sa spui ca e in timpurile noaste si nu acum 40 de ani.
Cand li s-a oferit libertate negrilor, a aparut o noua moda. Trupurile bronzate. Idealul de femeie s-a transformat de la alb la ciocolatou. Candva cu cat aveai pielea mai alba cu cat erai mai frumoasa, acum idealul de femeie e bronzata, e exotica. Exista si moda parului indreptat cu placa, cel putin lafete, bine ca a disparut. Acum baietii isi indreaptaparul cu placa si isi fac carare pe o parte, cu breton asimetric. Si pentru ca tot e vorba de asimetrie, daca acum 2 ani vedeai o tipa tunsa asimtric spuneai ca e nebuna, ca s-a tuns sigur sau sigur a ciuntit-o cineva, acum e in tendinte. toate sunt asimetric tunse. Ochelarii cu rame groase, candva eram marca tocilarilor, acum sunt in tendite, si mie imi plac, chiar din astia am, sunt tot felul de alte exemple de idiotenii ale modei, de care suntem si noi prinsi
Si pe final, povestesc o intamplare din autobuz. Am vazut pentru prima dat doua femei sarutanduse in Iasi, in autobuz. La inceput am crezut ca e o tipa si un tip cu parul mai lung si cu cercei in buza, dar can au coborat din autobuz, am vazut ca era tipa. Iasiul devine deshis la minte :))
Pe curand...

Un generic de serial mult prea tare

marți, 5 februarie 2008

Sesiune de cacat

Habar n-am ce e cu mine. O dau urat in bara de fiecare data la examene, gresesc din graba, nu ma pot concentra dar mi se pare ca si cade prea mult. Ligia suge cucu.
Si ca sa schimb subiectul, ma doare maseaua, iar s-a inflamat, iau antibiotice si iar ma pis farmacie. Diseara vin Ioana si Vanesa, sigur ma vor scoate din starea mea nasoala, teme de predat, obosit si fara pofta de viata. o las moale si cu bloagele in sesiune.
Pe curand...

luni, 4 februarie 2008

De ce?

Intotdeauna omul a cautat raspunsuri. S-a intrebat mereu "De ce?".Tocmai de aceea in vremurile in care a constentizat ce se intampla cu le, cei mia sus pusi dec at ei au spus "Crede si nu cerceta!" Dar omul fiind iscoditor, a cercetat, si astazi stim mai multe despre ceea ce se intmapla cu noi. Nu avem toate rspunsurile, nu credem toat ceea ce se stie si cautam sau rastalmacim in continuare.
De dimineata am am avut o problema. Imi cumpar paine, si dupa 2-3 zile, daca nu o termin deja incepe sa mucegaiasca. Am in camera anafura de acum 2 sapt, de la Mitropolie. Cand am luat-o, era proaspata, parca era paine proaspata, a doua zi se uscase deja. Mai am cateva bucatele si abia acu, am realizat ca nu a mucegait. De ce? Deci chiar exista acea putere Dumnezeiasca ce s-a coborat aspura "painii", transformand-o in anafura. Aceasi chestie si cu aghiasma. O sticla de apa daca e tuinuta in sticla mult timp se cloceste. Si cea din comert, care e inchisa etans e valabila un an. Am gasit in casa, aghiasma de doi ani, si era la fel de proaspata ca in prima zi. Si va intrebati de ce?
NU sunt bisericos, dar nici ateu, tocmai de aceea imi pun intrebari. la moastele Sfintei Paraschiva, cand am fost, si am atins-o se simt mainile, oasele, inca intregi...
Nu credeti ca am luat-o rasna si ca devin habotnic, dar asta e starea mea de azi...
Pe curand...

sâmbătă, 2 februarie 2008

Un Dadaism postmodern


Mi-a povestit Q ca a jucat "Leapsa pe blog". In ce consta jocul: primesti de la unul din prietenii tai regulamentul si tu trebuie sa postezi. Deschizi cartea pe care o citesti la pagina 123 si citesti randul 5. Fraza din randul 5 o public pe blog alaturi de regulament. Jocul asta mi-a adus aminte de dadaisti, ce creau poezii punand intr-o palarie cuvinte decupate din ziar, le scoteau din palarie si in ordinea aceea aasterneau pe hartie ceea ce iesea. Mi-a placut foarte mult ideea si odata cu povestea cu Leapsa am sa scriu si eu propozitia de la randul 5 din pagina 123 din cele 10 cari pe care le am in camera. Am sa scriu si numele si autorul cartilor. Sper s iasa ceva interesant. William Golding - Imparatul mustelor, Octavian Paler - Viata pe un peron, John Saul - Prezenta, Horea Sibisteanu - A saptea viata, Milan Kundera - Gluma, Patrick Suskind - Despre iubire si moarte, Mircea cartarescu - Orbitor, corpul si Orbitor, aripa dreapta, Dan Lungu - Raiul gainilor, John Fowles - Daniel Martin.

Jack, fiara poate fi de cealalta parte a muntelui. Hatuiti, vroiau sa haituiasca pe altii; ticalositi, vroiau sa-i ticaloseasca pe toti; si cum nu credeau decat in frica o raspandeau[...]. Cand nici de data asta nu obtinu un raspuns, se duse la usa fiului ei, ciocanii tare si apoi o deschise. E adevarat ca m-am rugat sa ploua atunci, pentu ca era seceta, dar nu consider ca rugaciunile mele au dus la aparitia lacului. Ce mai, eram un bou si jumatate - in schimb asta (aratand o femeie din stanga sergentului), asta e Loizka; pe Loizka am avut-o la anii maturitatii -avea sanii micuti (i-a aratat), nasul lunguiet (l-a aratat) si un chip nespus de frumos (si pe asta l-a aratat), si eram amandoi in acelasi an de facultate. Ei da, sa spune ca de mult, in timpurile si ras-timpurile stravechi totul trebuie sa fi fost altfel, moartea era mai volubila si mai sociabila, apartinea societatii si familiei, nu te codeai s-o intalnesti. Traim iar cu macaroane cu marmelada. Deasupra celor vreo zece camere in care puteai privii nestingherit se afla acoperisul tuguiat, de olane, frumos desenat pe azurul cerului. Intr-o vreme, Ticu Zidarul ajunsese sa le interzica orice discutie legata de Ceausescu. Doar sa ma intelegi, cred.

A iesit ceva, totusi. Multe stiluri, tari de origine si ani diferiti. Pareri?
Pe curand...

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (227) de-ale mele (176) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)