Despre cei ce cred ca sunt ca mine...



Pe buna dreptate ma consider altfel decat ceilalti. Nu m-am incadrat in turma, pentru ca vad mai departe de ea. Sunt un inadaptat al vremuzilor astea, daca as fii trait in perioada interbelica, sigur as fii fost fericit.
Cand eram in 5-8 imi era rusine sa spun ca citesc, ca ascult alfel de muzica, ca nnu imi plac manelele. Majoritatea colegilor nu citeau de loc, ascultau manele si isi petreceau weekendurile cu petreceri cu multa bautura si tigari. Eu nu eram asa, nu imi place stilul asta de viata. In liceu am avut norocul sa cunosc oameni ce citeau, am avut cu cine vorbii despre o carte buna, despre jazz, despre rock. Am cunoscut oamneni ce se uita la filme bune si nu la comedii si parodii, am cunoscut oameni ce citesc noptile, ce umbla cu cate o carte in geanta pentru a citii cand au un pic de timp,ce au cultura muzicala. Am plecat apoi la facultate si aceasi voveste ca in generala. Asta imi trebuie daca am ales o Univesitate tehnica, daca nu m-am dus spre Universitate, un de deveneam boem si doar atat.
Acum, sunt singur in camera mea de camin, colegul meu e la un prieten, invata la statica. Pot sa imi ascult muzica, fara sa am concurenta lui Dan Balan, Katie Melua rasuna in camera. Ma uitam azi prin etajerele din camera. Vase, cd-uri, cursuri si doar la mine carti. Am un micut raft, in care pe langa cartile pentru facultate am si vreo 8 romane pe carfe vreau sa le citesc in perioada imediat urmatoare. la o anumita perioada cartile se schimba, lasand loc la unele noi. Am pus si o poza cu acel raf, pentru ca imi place cum arata, la fel ca si cel cu poze cu familia si prietenii mei buni. Astea doua rafturi ma fac altfel decat ceilalt pentru ca port mereu cu mine pe cei ce ma iubesc si cartile. Am fost in multe camere si nu am vazut carti. Doar poate una, langa pat, aceasi de un an. Si atrunci zic... nu sunt alfel decat ceilalti?
Inchei aici, mai am de invatat, constiinta nu ma lasa.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare