Poezie
Nu sunt un iubitor de poezie. Poate putin Nichita, Blaga si Bacovia dar in rest nu...
Citind un blog, de fapt uitandu-ma la profilul unui blogăr, am gasit la carti preferate, ca acolo ma uit, o carte de poezii de-a lui Cartarescu. Si astfel rotitele mele s-au invartit si mi-am amintit de o anume poezie de-a lui pe care am facut comentariu la o ora de romana cand Coca Alexandrescu (profa mea de romana, cea mai cea dintre toate cele) era intr-o dispozitie de zile mari.
Am sa postez poezia si nu am sa spun nimic despre cum am comentat-o insa, in stilul lui caractersitic, postmodern, Cartarescu folooseste limbajul de mahala in poezie, ceea ce in rigorile poeziei clasice nu este de acceptat pentru ca poezia trebuie sa fie ceva frumos. Dar daca ne gandim la versurile pline de substrat, versuri profunde, cu muzicalitate interna, ale muzicii zilelor noaste, gen, "Trag aer in piept/ ma indepartez incet", o sa gasim frumusestea poeziei, insa daca ne referim la clasici o sa o consideram o tampenie de mahala.
Mie imi place.
Garofita
Teiul Doamnei pare zugravit in crida.
In cofetarie intra o gravida.
Astfel sta la coada intre musterii
Ca o garofita intre papadii.
Astfel intre brazii cu tulpini de ceara
Ling-un sipot dulce sade-o caprioara.
Checuri cu stafide doarme in vitrine.
E frigoriferul greu de savarine.
Eu la o masuta imi consum frucola
Si citesc cum Nica pleaca la Socola,
Ca-l predau pe Creanga astazi la amiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...
Rumeioara juna, cu burtica mare,
A ajuns in fata chiar la vinzatoare:
--Muma-mea, duduie, astazi m-a trimis
sa imi dai pachetul ce i l-ai promis:
patru excelenturi, doua amandine
si ilone sase, glazurate bine,
cinci cutii de frisca alba ca zapada
si fursecuri unse gros cu socolada.
Vinzatoarea scoate un oftat adinc.
Pe la mese pruncii cremele-si maninc.
--Mergi si spune celei care te-a trimes
Ca i-am pus si nuga, un delicates,
Si ca totul face, socotit in lei,
Doar un fleac, o suta patruzeci si trei.
Lampile galbuie, de la fondul plastic,
Dau cofetariei un lucit fantastic,
Iar copila noastra, gales durdulie,
Vine la masuta-mi cu o sarailie.
Coamele ii trece dincolo de sale.
Are sub bluzita doua portocale
Iar sub gene lunge, ca de hurioara,
O privire dulce, ca de surioara
Si-un obraz ca luna, pal ii schinteiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...
Eu imi pun sepcuta si cu forte noua
Merg sa-l iau din strada pe 109.
In cofetarie intra o gravida.
Astfel sta la coada intre musterii
Ca o garofita intre papadii.
Astfel intre brazii cu tulpini de ceara
Ling-un sipot dulce sade-o caprioara.
Checuri cu stafide doarme in vitrine.
E frigoriferul greu de savarine.
Eu la o masuta imi consum frucola
Si citesc cum Nica pleaca la Socola,
Ca-l predau pe Creanga astazi la amiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...
Rumeioara juna, cu burtica mare,
A ajuns in fata chiar la vinzatoare:
--Muma-mea, duduie, astazi m-a trimis
sa imi dai pachetul ce i l-ai promis:
patru excelenturi, doua amandine
si ilone sase, glazurate bine,
cinci cutii de frisca alba ca zapada
si fursecuri unse gros cu socolada.
Vinzatoarea scoate un oftat adinc.
Pe la mese pruncii cremele-si maninc.
--Mergi si spune celei care te-a trimes
Ca i-am pus si nuga, un delicates,
Si ca totul face, socotit in lei,
Doar un fleac, o suta patruzeci si trei.
Lampile galbuie, de la fondul plastic,
Dau cofetariei un lucit fantastic,
Iar copila noastra, gales durdulie,
Vine la masuta-mi cu o sarailie.
Coamele ii trece dincolo de sale.
Are sub bluzita doua portocale
Iar sub gene lunge, ca de hurioara,
O privire dulce, ca de surioara
Si-un obraz ca luna, pal ii schinteiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...
Eu imi pun sepcuta si cu forte noua
Merg sa-l iau din strada pe 109.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu