Jurnal de calatorie- Ziua 2(29.07.09): Francezi, betivi si primitori

Dupa ce am luat micul dejun si am fost deblocati de francezii pe care ii mai are Anca la pensiune, l-am setat pe Marcelino sa ne duca la Cincu. Acolo am vizitat o biserica sasesasca fortificata, cu 4 turnuri (cu ceas, de judecata, al slaninei si de aparare). Am gasit cu usurinta chetia de la biserica, sunand al un numar ce era trecut pe usa.
De la Cincu am pornit spre Cincsor une iarasi urma sa vedem o biserica fotificata. De data casta cheia trebuia cautata la a o atreia casa, in vale, pe partea stanga, asa ne spusesera muncitorii ce lucrau pe acolo. Cladirea din fata bisericii era toata crapata si ma gandeam ca o astfel de cladire ar fii fost minunata pentru un proiect la reabilitate.
Urmeaza directia Carta si o alta biserica fortificatsa, de data asta cisterciana, de secol 13. Zidurile bisericii nu se mai pastreaza decat pe bucati, la fel si cladiriele exterioare, in schimb biserica este intreaga. Aici ne-am intalnit cu doua doamne invarta ce aratau tara unei tipe revenite din franta ce avea niste copii nebuni rau de tot. Dupa cate stiau tipele se pare ca fusesera arhitecte sau ceva in arta, sau de ce nu chiar profesoare de istorie. A fost o alaturare draguta si de ajutorare pentru ca noi am gasit cheia, ele au descoperit ruinile externe si ne-am inteles bine in aceasta mica intalnire neprogramata.
Si daca a fost Cincu cu Cincsor vine dupa Carta, Carsoara, de unde este Badea Cartan, cel ce a mers la inceput de secol 20 pe jos pana la Roma si a fost gasit dormind sub columna, politistul crezand ca este un dac adevarat. Dupa ce ne-am pozat si am pozat pe acolo a aparut si ghida ce trebuia sa fie dupa apa. Cu o pereche de chiloti in mana, noi si mandra de ea a inceput sa ne prezinte casa si pe badea Cartan in versuri si cu intonatie, nelasand nici o secunda chilotii inflorati din mana. Aici am vazut si biserica ortodoxa picata de Fratii Grecu, pictura pe care mama tot vroia s-o vada pentru ca la Cicnsor nu era de fapt picat de ei. Doamna care ne-a deschis biserica era tare prostuta, dare era bucuroasa ca suntem moldoveni pentru ca si ea eara de pe langa Botosni iar biserica era repicata.
Avrigul e un orasel mic si prapadit, dar fiind in Sibiu e foarte bine pus la punct din punt de vedere turistic pe foaie. Casa de vara a lui Bruckhental a fost pana acum trei ani spital de recuperare iar acum trei ani a fost retrocedat de cate asociatia Brukenthal si cica vor incepe renovarile la el peste un an. In spatele palaturul se afla singura gradina baroca din tara, dar in trei ani a fost distrus complet. Se pastreaza aleea si copacii, nici un arbust nimic. Avrigul are si el o biserica saseasca fortificata, frumusica iar ingrijitoarea de acolo ne-a indrumat spre muzeu. Muzeul este inchinat etnografiei iar o camera lui Gheorghe Lazar, ce este nascut acolo. In spatele muzeului se afla biserica ortodoxa, o minunatie de bisericuta, cocotata pe un deal, frumos pictata de dinafara, spre rasarit. Am luat pranzul la singura terasa din oras, Dragonul, ce avea si wi-fi spre surprinderea noasra. Am mai cumparat si sticla de la un atelier din avrig, creatorul este premiat la saloane de stical din toata lumea.
IN drumul spre intoarcere am mai facut o bucla spre Sarata, sa vedem totusi o biserica pictata de celebrii frati Grecu dar si de data asta biserica era repictata si inchisa ca sa regretam 100% drumul prost de tara pana la biserica.
Obositi dar incarcati de lucruri frumoase ne-am intors sa Soars, uitandu-ne pe geam la muntii Fagarasi ce se cufundau printre nori...
Pe curand...

Comentarii

Postări populare