Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din octombrie, 2011

Sfarsit de luna

Cand acest articol va fi publicat, eu nu stiu unde o sa fiu. Ideea e ca il scriu cu doua zile inainte, ca aveam aceasta idee in cap de ceva timp si cam e cu termen de valabilitate, dupa cum va dati seama din titlu.
Luna asta m-am surprins si pe mine cu 36 de articole in 31 de zile. Nu stiu daca am mai avut vreodata un astfel de record si nu stiu daca o sa il mai am.
E sfarsit de luna si urcas perioada asta. Am primit factura de la camin, trebuie sa imi platesc asigurarea medicala toate pana pe 31. Insa abia pe 31 primesc bursa... Sper ca cei de la camin, ca imi iau banii direct din cont, sa se prinda sa verifice contul meu si in ultima zi, nu sa imi spuna ca nu aveam banii asa ca trebuie sa il platesc cu o penalizare ceva...
Cat despre asigurare, posibil ca e platita deja, cand o sa cititi articolul (planul e sa ma duc imediat dupa ce il scriu...).
Vine bursa si eu nu sunt... Pentru ca plec intr-o excursie de doua zile. Numele excursiei e numeste Tohoku Insepction iar ideea e sa vede…

Nume provizoriu: Frankenstein

Am avut in gand acest articol de ceva timp insa nu ii gaseam un nume potrivit. Asa ca mi-am facut o nota care sa imi aminteasca sa ma gandesc la nume pentru articol, ca sa il pot scrie. Insa nu am gasit... Si ma macina prea mult ceea ce vreau sa zic asa ca am ales un nume care probabil nu o sa vi se para ca are legatura cu articolul, insa in final o sa-l explic.

Al catelea om de pe lume esti?

ONU aproximeaza ca in urmatorii 30 de ani vom ajunge sa fim 7 miliarde de oameni. In urma acestei stiri BBC a propus un test interesant care iti spune al catele esti.
Eu sunt al 4 993 597 791 lea om nascut pe lume. Iar media mea de viata e de 69 de ani :D

Tu?
Poti afla apasand aici.
Pe curand...


Ce chestii imi place sa beau aici

Oferta de bauturi in Japonia e destul de diversificata. Si daca la inceput am baut numai ce stiam eu ca imi place (Coca Cola, Fata de struguri, Dr Pepper), incetul cu incetul, am experimentat noi chestii, de unul singru, sau urmand sfatul cuiva.

Reclama pe servetele

Toata lumea ii stie pe tinerii care pentru un ban in plus impart pliante pe strada. Si mai toata lumea nu le ea. Eu unul le iau pentru ca stiu ca sunt platiti la numarul de pliante si nu la ora.
Aceasi problema se pare ca era si in Japonia. Nimeni nu lua pliantele asa ca japonezii au gasit o metoda geniala: imparta pachete de servetele pe care e reclama la ceea ce vor ei sa vanda. Si cum e o mare problema cu servetelele, ca nu le gasesti mai nicaieri (nu ca la noi ca la fiecare colt de strada e un magazin sau un chiosc sau un chiosc de ziare ce sigur are servetele), toata lumea le ia pe astea moca cu reclama pe ele.
Mi se pare genial. Insa cred ca trebuie sa ai si bani sa iti perimiti sa dai pachete de sevetele la oameni pe strada ca sa promovezi un produs.
Pe curand...

Lumia si Asha

Aceste doua nume sunt numele noilor modele de Nokia (in numar de 5) lansate zilele astea.
Zilele trecute ma gandem la Nokia...Nu mai auzisem nimic despre firma inafara de scandalul cu fabrica inchisa din Romania. Dupa parerea mea Nokia face unele di cele mai bune telefoane insa nebunia smarphone-urilor cu tush screen a luat firma finlandeza pe nepregatite. Symbianul lor era de mult timp pe piata si modelele lor qwerty aveau vanzari bune insa au uitat ceea ce era mai important. Tinerii...
Insa acum, cu un parteneriat cu Windows si cu telefoane colorate se pare ca aduc ceva nou pe piata suprasaturata de Android si iOS.
Daca ar fi existat Nokia in Japonia (japonezii nu folosesc GSM-ul asa ca paleta de telefoane e redusa iar fiecare firma de telefonie are exclusivitate pe modele  -Android (aici e marca de telefon, e Android Galaxy 2 nu Samsung), iPhone, Blackberry si marci locale ce poarta numele companiei de telefonie ) sigur as fi ales pentru un Lumia 800, pentru ca e dragoste la prima…

Bibi

Mereu am avut o placere sa o urmaresc pe Beyonce. Nu pot sa spun ca muzia ei ma da pe spate, ci prezenta.
Si cum am dat like paginii de Vevo, mereu primesc instintari despre ce e nou in muzica. Asa a aparut marea dilema a mea... De ce Beyonce a lansat 3 videoclipuri in 19 zile?

Once upon a time

Cu doua actrite ce mie imi plac mult: Jennifer Morrison (House M.D., How I Met Your Mother) si Ginnifer Goodwin (Big Love, Mona Lisa Smile) si cu o tema ce m-a cucerit, Once Upon A Time are sanse sa devina unul din serialele mele preferate. Si sa nu mai spun ca serialul are ca si creatori pe producatorii Lost si Tron.

Copiii de bani gata

Saptamana trecuta la cursul de Infrastucture Management am inceput sa studiem despre istoria educatiei tehnice in Japonia ca sa intelegem cum s-a ajuns la un astfel de management.
Profesorul spunea ca una din cele mai mari probleme in Japonia este ca invatamantul este scump.
Daca ai bani ai sanse la o educatie de calitate, daca nu ai bani, este greu sa reusesti sa intri si sa termini o universitatede renume.
Problema sta cam asa:

Trei temple, un muzeu si un restaurant foarte tare

Duminca, ca de fiecare data am mers sa vizitez ceva. De data asta am ales tot Ueno pentru ca sunt foarte multe lucruri in acel loc. Am laes sa vizitam 3 temple si un muzeu. De fapt am fi vrut sa vizitam 5 temple, un muzeu si gradina zoologica insa nu am avut timp. Mi-a mai ramas deci pentru zona asta un muzeu, gradina zoologica 2 temple, un cimitir si inca un muzeu care se redeschide abia in aprilie 2012. Am avut ca si companie clubul Vaduvei Negre, din care lipsea varza, pentru ca ei in fiecare duminica invata.

Realitatea vs RTV

Am urmarit cu interes scandalul dintre Elan si Ghita dupa ce Elan a cumparat la reduceri Realitatea Media.
Dupa ce Sebastian Ghita a inceput sa ute angajatii pe o alta firma, am zis ca o sa vrea sa devina el sef. Apoi am citit ca anunta pe bannerul de la Realitatea ca emit pe alt satelit. Insa Acum doua zile s-a produs marea ruptura.
Realitatea emite din noile studiouri, improvizate in una din cladirile lui Elan, in schimb ce RTV a ramas cu studiourile vechi. Oamenii s-au impartit in doua, unii au plecat cu numele altii au ramas cu sediul. Acum doar Realiatatea poate fi rumarita, RTV incearca sa semneze contracte cu cablistii sa intre in casele oamenilor. Momentan se poate vedea doar online. Cu vechea grafica de la Realitatea, cu o sigla identica cu un post local RTV Gorj si cu microfoane de pe care au rupt cauciucul pe care scria Realitatea, merg cu emisia fara sa ii urmareasca nimeni.
Realitatea e plina de oameni noi si are probele cu studioul care e sub orice critica, insa Elan pro…

La multi ani Bunicu

Azi e ziua bunicului meu si implineste 87 de ani. Cred ca e prima data cand sunt atat de departe de el si nu pot sa ii spun La multi ani. O sa il sun de undeva insa fiind scump, nu o sa am timp sa stau la palavre asa cum faceam de obicei.
Asa incapatanat si dur cum e, mi-e tare drag. Cu toate ca uneori ma cert cu el, apoi imi dau seama ca nu e frumos ce am facut. A trecut prin prea multe ca sa mai suporte si toanele mele. Nu multi oameni pot spune ca au fost in razboi la 18 ani iar apoi au fost detinuti politici pentru ca era tanar si era impotriva comunismului.
A facut o facultate, atunci cand era atat de greu, plecand de acasa doar cu un borcan cu untura si a lucrat toata viata intr-un alt domeniu pentru ca nu se credea un om atat de bun incat sa poata sa fie preot. L-a avut pe Dumnezeu in sufletul sau insa a lucrat toata viata ca administrator de santier. El mi-a insuflat dorinta de a face constructii cand am mers cu el odata pe santier.
De aceea vreau astazi sa ii spun si aici: L…

Matematicianul din cantina

Azi e luni si se pare ca nu sunt singura persoana caruia nu ii place lunea. Colegul meu de laborator, Hakan, si-a facut un obicei din a nu venii lunea la faculate. Tocmai din acest motiv astazi am fost singur sa mananc la cantina.Mi-am propus sa incerc ceva nou si astazi si in timp ce mancam in liniste, la o masa, singur, am observat cu coada ochiului ca cineva s-a asejat in fata mea.

Waseda Festival

Vineri Waseda University a implinit 129 de ani de la infintare. Incepand cu ziua de vineri, timp de doua saptamani sunt sarbatorile universitatii ce au ca eveniment principal Waseda Festival ce va avea loc pe 2-3 noiembrie. Abia astept frstivalul, e primul de gen la care particip si stiu de la cei mici (bobocii din camin) care sunt membrii in cate vreun grup ca au preogram special pentru Festival.
Pe 26 e o petrecere pentru cei noi veniti (again?), o petrecere a la japonezi: doua ore stai la masa, mananci si bei, asculti profesori cum vorbesc si apoi socializezi. Dupa fix 2 ore esti anuntat ca s-a terminat si esti poftit sa pleci.
Eu astept aceste zile pentru ca e momentul in care ma intalnesc cu celalalt roman de la Waseda. Nu cred ca am apucat sa va spun, insa exista un student de la o universitate din Londra, ce studiaza polica si pentru un an este aici pentru un schimb de experienta. Acest student e din Drobeta-Turnul-Severin. Stiu de el de la Hakan, care e e in aceasi clasa cu e…

Re Re Blog: De sila

Am citit acum catea zile pe blogul lui Josephine, care postase de pe blogul lui Oana Stocia Mujea, un articol interesant, si anume:
A fost o vreme în care blogul a fost împărat. S-a dus. Vremea că împăraţii oricum se duc mai devreme sau mai târziu. În fine, nu blogul în sine ca platformă s-a dus, ci ideea aia de-a te trezi şi a scrie pe blog. De-a împărtăşi cu lumea ceea ce trăieşti. De-a încerca să pari un muritor de rând printre muritorii de rând. De-a storce câteva cuvinte pentru cei care te citesc pentru că te plac sau pentru că te urăsc.
Extremele. Mereu au fost extreme. Într-o vreme mă distrau. Mă distrau isteriile – bine, alea mă amuză şi acum – faptul că alţii nu pot dormi de grija mea e reconfortant. Măcar sunt sigură că sunt câţiva insomniaci care mă înjură regeşte. Treaba lor, somnul lor. Nu mă deranjează. Eu dorm dusă.Era o vreme în care blogul îmi dădea multe posibilităţi. Mă descărcam. Îmi puneam sufletul pe tavă. Povesteam. Mă enervam şi câte şi mai câte. Dar…

Romania in seriale

Fie ca e in Neveste Disperate, cand aflam ca personajul interpretat de Lyndsy Fonseca e de fapt un copil roman infiat de la o casa de copii in perioada lui Ceausescu, fie ca e noua menajera a lui Gabriele care e de fpat un doctor in fizica, sau e o familie de ciminali in Criminal Minds sau acum, cuplu de vrajotori romani in Supernatural, de fiecare data ma amuz copios.
In celebrul film Dracula, cand m-am chinuit ingrozior sa inteleg ce spune in romana, la Criminal Minds cand actrita s-a chinuit sa spuna "nu le spune de fratii tai"  agentul FBI stia romana si a inteles perfect, cu toate ca noi romanii abia am inteles iar acum in Supernatural singura fraza spusa in romana a fost atat de falsa si rece. Se intelegea ca nu intelege ce spune insa sunt atatia romani care isi incearca norocul la Hollywood, puteau sa aleaga unul din ei, sa joace acest rol episodic.
Nu, asa e mult mai amuzant, ca noi, o mana de oameni, dintr-o tara ce e pare ca e destul de populara la Hollywood, sa n…

Pachistaneza

De candam fost prima data in biroul profesorului Hamada, ne-a spus ca inafara de mine si Hakan va mai avea un student nou semestrul acesta. Este vorba despre un doctorand, o tipa din Pakistan ce urmeaza sa ajunga, insa are niste probele cu actele si mai dureaza un pic.
A durat cam aproape doua luni si abia miercuri a ajuns.

Azi in tren

UPDATE: 24.10.2011
Se pare ca sunt un magnet pentru trenuri ce se strica. Astazi trenul s-a oprit intr-o statie si a stat jumatate de ora. Nu stiu de ce, nimeni nu vorbea engleza pe langa mine. Nu m-am mai panicsat dar m-am plictitsit enorm.

Pe la amiaza asa a inceput sa burniteze. Era bine in laborator. Calculator nou, net de viteza mare... Insa trebuia sa plec si acasa...
Si ca de fiecare data ajung in statie cand trenul pleaca iar sardinele in conserva stau lejer pe langa cum sunt niponii in tren. Asa ca astept 6 minute. 3 minute pana vine localul (face 36 de minute) si inca 3 pana vine expresul (face 21 de minute). Cand ma gandesc mai bine nici nu stiu de ca ma plang ca astept 6 minute in staitie cand in Romania stateam cu jumatatile de ora sa vina tramvaiul. Inaintez spre usile trenului, ma opresc in lateralul usii ca nu ma intereseaza localul, astept pe ceilalti sa intre si revin in pozitia de asteptat. Vine si trenul, e unul din ala vechi care nu anunta statiile in egleza, tre…

Ceva bun

De cateva zile e destul de frig aici si din seara asta ploua. Pentru ca temperatura s-a schimbat brusc foarta multa lume a racit si in tren sau la scoala mereu sunt cateva persoane care sa stranute sau sa tuseasca. Noroc ca japonezii au atat de mult bun simt incat mai toti poarta masti de protectie cand sunt raciti.
Astazi Namyi mi-a propus sa incerc ceva corean pentru pranz. A spus ca e o mancare care e foarte buna pentru o vreme ca asta, pentru ca alunga raceala. Sincer nu mai stiu cum se cheama insa pot sa va spun ce avea.
Intr-un castron de tuci se pune supa coreana (o supa picanta), orez, legume (morcov, ceapa, muguri de soia, fasole verde boabe, paste de orez si ciuperci) si carne de viata. Deaspura se asezoneaza cu un ou ochi, fiert, pe jumatate crud (tipic japonez) si ceapa verde. Castronul se aseaza pe foc si cand incepe sa fiarba se ridica si se pune pe un fund de lemn. Se mananca fierbinte. Pentru ca e clocotit si picant incepe sa ti se desfunde nasul si sa iti curga lacri…

Clubul vaduvei negre

Acest articol este despre o constatare pe care am crezut ca am facut-o numai eu, insa am descoperit cu amuzament, ca o facuse si Hakan. De aceea, nu voi folosii nici un nume, inafara de al lui, pentru ca nu vreau ca cineva curios sa isi vada numele printre aceste cunvinte in romana si sa se gandeasca sa le traduca. E pur si simplu barfa despre ceea ce se intampla pe aici, e amuzametn.
Am vrut sa sciu mai de mult despre asta insa m-am razgandit. Dar dupa ce am vazut ca nu sunt singurul care a observat ceea ce se inampla, si pentru ca barfa tranfsorma o simpla observatie in ceva amuzant, am decis sa mai dau o sansa subiectului si sa il postez pe blog.
Nu are nimic de a face cu japonezii, nu este vorba despre cultura, ci este doar o poveste amuzanta despre niste baieti in calduri

Japonezii si tacamurile

Cam toata lumea stie ca in Japonia cam in toate tarile de rasa galbena se folosesc betisoarele. Recunosc ca pe langa partea de informatii voi fi putin ironic fata de modul lor de mancare pentru ca dupa cuma am mai zis si aici, e destul de diferit de al nostru.

Ce chestii am mancat de o luna jumate

De o luna jumatate de cand sunt aici am mancat o droaie de chestii. Multe din ele nu stiu ce sunt, multe imi sunt indiferente, cateva imi plac iar cateva imi displac

The Lab Trip

Vineri am fost toata ziua ca un poil mic care nerge in prima lui excurise. Am plecat la scoala cu geanta in mana, al lasat-o in laboratos si m-am dus la ore. Nu stiu de ce la obiectul Soil mecanics discutam despre metoda elementuli finit iar ca tema am de dezvolata serii Taylor dupa teroma de aproximare a derivatelor de urdin I, insa asta e alta poveste... Dupa celebra pauza de masa, de la 12 am avut curs cu prof Hamada. In lift, mi-a spus ca ne intalnim in parcare in 15 minute.

Khoi

Nu cred sau nu stiu daca v-am povestit vreodata despre cele doua reguli de baza ce se aplica atunci cand mananci in Japonia. Mi-am adus aminte acum de ele din cauza unui tip din camin, Khoi, despre care va voi povestii pe scurt dupa ce va voi spune despre reguli.

Lab Camp

De ceva timp ma urmareste o raceala iar acum doua zile mi-a fost foarte rau din cauza asta. Am avut febra, m-a durut capul si mare lucru nu am fost in stare sa fac, inafara sa scriu acel articol... Ieri m-am simtit mai bine insa am avut de recuperat cam tot ce am lasat balta cu o zi inainte asa ca acum incerc sa ma incadrez in timp si sa scriu un articol pana sa plec la scoala.

De la produse de curatat si de ingrijire la stil

Ieri am fost cu Hakan sa ii arat care sunt balsamurile de rufe, pentru ca nu stia si nu isi mai suporta hainele aspre. Am intrat intr-un magazin mare, ce are in special produse de curatat si de ingrijire.

Motivatie

Stiu... am zis ca o sa postez in fiecare zi.. insa am intrat cam intr-o bucla de rutina. mic dejun Scoala+lab, cantina, camin, cina, seriale, somn. O sa caut prin memorie sa scriu despre ceva ce m-a impresionat si o sa revin cu un articol.
Si mai e si o tema pe care nu stiu sa o fac... Apopos, proful meu de geotehnica e ss-it, ca si Nicuta :)). Coincidenta?
Acum fug la scoala...
Pe curand...

Mancare indiana si Muzeul de stiinte naturale si Stiinta

Azi am avut parte de o zi reusita, cu o masa surpinzator de placuta si cu o vizita la un muzeu pe care vroiam sa il vad ce mult, muzeu ce m-a impresionat si mai mult decat ma asteptam. Ca de obicei, cand nu iti propui ceva, ai parte de zile reusite. Azi ma gandeam ca o sa stau toata ziua sa imi fac prezentarea, tema si sa citesc... si nu aveam niciun chef...

Statistici

Vreau sa incep prin ai multumii lui Morgan ca mi-a dat permisiunea sa ii folosesc fotografia ca imagine de fundal. As avea nevoie de Q sa o micsoreze un pic ( sper sa vada mailul :D ).
De acum o luna Blogger s-a modernizat si a lucrat destul de mult la interfata. Asa ca am acum posibilitatea sa vad de unde sunt cititorii mei.

Acum o luna...

Acum o luna pe vremea asta, mergeam cu doua bagaje in maini si doua pe spate pe un culoar lung in aeroport. Apoi incetul cu incetul Japonia mi se arata si eram din ce in ce mai pierdut. Acum mi se pare ca totul e ok. Drumul spre casa e din ce in ce mai cunoscut, zambetul vanzatorilor din magazin mi-e atat de familiar, meniul la cantina, salile de clasa, colegii din camin si cei de la cursuri. Am cunoscut si cunosc o droaie de oameni noi, de noi culturi si acumulez informatii. Ma trezesc devreme si ma culc inainte de miezul noptii...
E un alt ritm...
Ieri mi-am schimbat tema de dizeratie. Am avut curajul sa ii spun profesorului ca lichefierea nu este o problema atat de serioasa in Romania incat pe langa cercetare, tema de dizertatie sa merite acelasi subiect. Inteleg ca aici e important si ca laboratorul cu asta se ocupa, insa dizeratia mea vreau sa vie pe reabilitate. Soc... a fost incantat de idee si a spus ca imi strange materiale si roaga studentii sa mi le traduca in engleza. Am …

Gata cu joaca

Prima saptamana de scoala a fost de incalzire. Dar acum, ca tot a inceput scoala si in Romania, am inceput si eu serios, cu laboratorul. Cu toate ca inca nu mi-a venit calculatorul, de ieri stau cate 6 ore la birou si citesc studii de caz despre lichefierea pamantului.
Crusul de Managementul Infrastucturilor cred ca devine cursul meu preferat. Avem doi profesori, unul preda teorie si un profesor asociat, ce preda din experienta lui de pe teren. A fost si in Romania si a studiat despre alimentarea oraslor Galati, Braila si Tulcea cu apa din Dunare. Orele predate de el sunt foarte interactive si placute. Au citit foitele cu ceea ce vrem sa studiem si temerile noastre si ne-au dat la fiecare un raspuns. Mie mi-au zis ca nu e nimic ca nu am studiat nimic despre drumuri si poduri, ca nu facem acum proiectare. A fost o faza ciudata... La cursul de ieri, al doilea curs, venise pentru prima data al doilea profesor. Se uita la mine si ma intreaba daca sunt din Romania. La inceput am fost soc…

Fructul interzis

Azi dimineata (in Japonia), miercuri noaptea in SUA, am citit un post de la o actrita pe care o am la Like pe Facebook: "God bless you Ste Jobs. RIP ". Am ramas mut. Pentru ca stiam ca e inca noapte in Romania si nici un site de stiri nu era updatat, am intrat pe CNN, era adevarat. Acolo am citit ca Apple anuntase moartea fondatorului companiei. Am intrat pe site-ul apple si am vazut ceea ce acum e unul din cele mai celebre prnt scrn:

Povestea mea cu Apple incepe cand eram micut si am observat la secretara matusii mele, marul pe monitorul mac-ului ei. Pe vremea aia marul avea culorile curcubeului iar firma matusi-mii foloseau Mac-uri pentru ca aveau un program de contabilitate, facut de ei, ce rula numai sub Mac. Am remarcat Trash-ul, care este asemanator cu Recycle Bin-ul de la Windows insa in loc de un cos de gunoi de casa e un tomberon tipic amrican: sferic din tabla undulata. Pe vremea aia nu stiam ca Mac e altceva decat PC si ma miram de ce arata altfel cosul de gunoi.

Schimbari mici

Odata cu octombrie au inceput niste mici schimbari:
1. Vremea s-a racit si ploua mai mereu.
2. Trebuie sa stau in laborator 6 ore pe zi (ceea ce insemna ca nu prea mai am timp de filme, jocuri pe facebook sau blog - ma intorc foarte obosit)
3. Am schimbat imaginea de fundal, cu una cu maci, florile mele preferate.

Revin in weekend cu un articol mai complet.
Pe curand...

Destin?

Ascultand aceasta melodie gandurile mi-au zburat si de la un cuvant: destin, am ajuns la un articol.

Acum 5 ani si un pic cand am facut o pasiune pentru acest cantec, imi iamginam ca dupa facultate, voi urma un maser in monumente si apoi imi voi gasii un servciu undeva, pe la Ministerul culturii. La vreo doi ani dupa, ma visam expert constructor la o banca, sa evaluez cladiri sau sa fiu dirigintele de santier al bancii cand face o investitie.
Acum un an jumatate credem ca voi da la maserul de reabilitare si voi lucra sa prin experienta iar cand voi termina firmele de profil vor fi incantate de CV-ul meu.
Anul trecut m-am hotarat sa imi incer norocul si sa ma inscriu la un Master in Japonia, la o alta universitate decat sunt acum, dupa master sa termin masterul din tara si sa imi caut un serviciu. Apoi am vrut sa ma apuc sa scriu proiecte iar acum parca as vrea si un doctorat si sa devin profesor (e in sange).
Uite-ma acum intr-o lume unde nu exista destin ci lumea se bazeaza pe vorba…

100 yeni shop

Azi pe langa teme (citit+referat) am decis sa merg in Takadanobaba, la 100 yeni shop. De obicei la magazinele "Totul la 5 lei" de la noi gasesti numai chinezarii. Insa aici am gasit tot felul de lucruri, de calitate buna, de la menaj, la mancare. Eu aveam nevoie de niste carlige de rufe si niste cosuri pentru depozitare.
Mi-am cumparat: 1.Set de 12 carlige
2. Set de 6 carlige mari (mari incat poti sa prinzi un prosop direct de bara pe care o am pe balcon pentru rufe)
3. Cosulet pentru carlige
4. Cos pentru detergent si balsam de rufe
5. 2x Cosulete pentru cosmetice
6. 2x set de 2 umerase pentru exterior (se prind cu un clips de bara si daca vantul nu le zboara, pentru a pune camasi sau tricouri la uscat)
7. Un mic bambus in ghiveci.
As mai fi vrut sa imi iau saci de gunoi, trei cosuri de gunoi (burnable, unburnale si peturi) dar am uitat. Dar cred ca o sa devin un client fidel al magazinului.
Pe curand...