Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din august, 2012

Ce mai trec zilele...

E luni din nou si de sambata ma tot tin sa scriu cateva randuri pe blog. Am avut un sfarsit de saptamana intens si placut dar si un inceput de saptamana aglomerat.
Vineri s-a facut cum s-a facut si am ajuns la Holt, o localitate la iesire din Bacau spre Vaslui. Am fost la niste unchi sa le vad frumoasa casa si sa iau niste legume de gradina, proaspecte si eco. pe langa asta mi-am vazut si micuta verisoara de aproape doi anisori, pe care nu o mai vazusem de un an jumatate. O mogaldeata mica si frumoasa foc.
De aici am fugit la Park unde am avut blogmeet cu cei de la Bacaul.co. Atunci am avut ocazia sa-i cunosc persoanal pe cativa membri al grupului de blogari din care sunt mandru sa fac parte si in pecial pe Razvan, caruia ii port respect pentru ceea ce face in presa locala.
Cele trei ore pecrectue la Green park au trecut atat de repede si m-am capatat si cu o semi-sedinta foto de care ma bucur.
Si daca credeati ca ziua mea se terminase, ei nu e asa pentru ca la 11 s ceva seara/noaptea…

Reuniune in 2+1

Anul acesta se implinesc 10 ani de cand am terminat scoala generala. Am ramas cu o mana de prieteni din acea perioada, priedeni de 18 ani de zile.
De anul trecut ne-am gandit sa facem o reuniune de clasa si sa ne vedem. Sunt multi dintre noi cu care nu am mai tinut legatura si pe care i-am gaist pe facebook si as vrea sa stiu ce au mai facut in ultimii 10 ani.
Organizarea a picat pe umerii a doua prietene ce lucreaza in Bacau insa a mers greoi. Fiecare are probleme si nu s-au anuntat prea multi doritori. Ilinca (sora mea) facea misto ca o sa facem reuniunea in 4 adica eu, cu Vanesa, Lavinia si Roxana (cei care am tinut legatura si am ramas prieteni) insa eu am tot sperat ca o sa fim mai multi.
Am fost doi. Eu si Roxana (apropo, in poza de mai sus eu stau in banca cu Roxana - suntem in ultima banca, pe mijloc).  Eu cu Roxana am tot vorbit asa ca numai reuniune nu era. Am mai barfit, am mai povestit una alta si la un moment dat a aparut, intamplator si fara sa stie ca in seara aceea tr…

Adaptarea

De dormit dorm aiurea: ma culc la 10 si ma trezesc la 7, eu si gainile iar de mancat nu mananc mai nimic cu toate ca am inebunit-o pe mama sa imi faca aia si aia si aia...
Marti, pe caldurile cele mari, am ramas fara apa, ca asa e cand e canicula, secetata si stai la capat de retea. Am tot adus apa de la un izvor insa nu pot spune ca am stat in soare.
Ziua s-aterminat la un vecin, la care ne-am oprit sa vedem daca are apa. Cand a aflat de la nanu' ca i-a venit finul/nepotul din Japonia, ne-a invitat la o bere. Cica sa-i vad casa ca a construit-o el singur... Asa am pierdut timpul acolo, fara telefoane, de am bagat familionul in spereti ca eram plcati de doua ore dupa apa.
Miercuri dupa ce am umblat sa revolv niste chestii si am facut o vizita ce m-a consuma mult, am simiti cum ma topesc. Nu aveam putere sa ma tin pe picioare si nu puteam manca. Tot ce am mancat am dat afara. Si apa pe care o beam... Febra, frisoane... Sa fie insolatie? Dar nu am stat la soare... Poate m-a diochia…

11 luni

...sau  4 zile de cand sunt acasa...
Am ajuns cu bine vineri in Bucuresti si am plecat cu masina inspre Bacau. Eram obosit si confuz si nu procesam ce mi se intampla. Insa cand am ajuns in Bacau si m-am urcat in masinuta mea, sa ma duc la Luncani, am uitat de tot si de toate. Ce 11 luni in care nu am condus, ce oboseala... drumul a fost perfect.
Duminica am avut parte de o petrecere de bun venit cu gratare, inchetata, bere cu lamaine, sake si tort. A fost demential.
Luni m-am tuns si m-am intalit cu Vane pe care nu am vazut-o pe viu de atata amar de vreme. Am cochetat cu orasul si ne-am racorit la terase de fitze. Noi si italienii...
Nu stiu cat de des o sa scriu pe blog cat o sa fiu acasa, poate ce o sa mi se para mai intersant.
Sunt bucuros ca sunt acasa si dezamagit de niste treburi insa sper sa fie o vacanta reusita.


Pe curand...

3x Alba ca Zapada

In septembrie am inceput sa urmaresc unul din cele mai specaculoase seriale ale sezonului 2011-2012, Once upon a Time. Despre serial am scris dupa ce am vazut episodul pilot, aici, si pana la final nu m-a dezamagit. Actiunea serialului se desfasoara intr-un orasel unde toti locuitorii sunt personaje de poveste blocate in aceasta lume, fara sa isi aminteasca nimic, de un blestem dat de Regina cea rea.
Personajul principal e fata Albei ca Zapada ce ajunge in oras pentru a rupe blestemul. Serialul de desfasoara pe doua planuri: cel din zilele noastre si cel din lumea de poveste. Ceea ce mi-a placut foarte mult e ca fiecare personaj are o poveste dincolo de cea pe care o stim noi. Ce facea Alba ca Zapada in padure, de ce o uraste Regina pe Alba ca Zapada sau cine e cel din Oglinda fermecata,  dar in serial apar si alte personaje (Frumoasa si Bestia, Scufita Rosie etc) ce leaga povestea frumos in amandoua lumi.
Mirror Mirror e regizat de Tarsem Singh cel care a creat filmul The Fall, frumo…

Cu rusii nu-i de joaca (sau cum a fost din Tokyo la Moscova)

M-am trezit la 6 ( ora Japoniei, adica acum 18 ore) plin de energie. Am strans ce mai era de strans, am luat micul dejun si am plecat spre Takadanobaba unde ma intalneam cu Hakan. Trenul a fost aglomerat si abia incapeam si eu si valiza. Din Baba pana in Ebitsu a fost mai lejer insa un sinucigas a facut ca trenul sa aiba 10 min intarziere si abia am mai prins expresul spre aeroport ( Hakan a dat cu capul de un perete cand alerga spre linia expresului, uitandu-se la mine.
Amandoi aveam avionul din Terminalul 1 insa aripi diferite. Ne-am luat ramas bun si m-am indreptat spre check in. Am intrebat la informatii la ce unsula s Aeroflotul si am aflat imediat. Acolo am fost intampinat de un tip ce m-a ghidat da fac check-inul la aparat. A dat eroare. Da cica asa trebuia. Coada nu era inca prea mare si am intrat repede. Apoi am schimbat banii si am plecat sore imbarcare. Am trecut de controlul de securitate si m-am plimbat prin Dutty-free.
Avionul era inens si aveam loc tocmai in spate. In…

Mult a fost putin mai este

Nu stiu cand a trecut timpul si s-au scurs aproape 11 luni. Mai sunt cateva ore si plec acasa. Scriu acest articol undeva in noapte, inainte sa ma pun la somn.
Biletul pentru expresul spre Narita e cumparat:
Formularul ca plec acasa si nu dorm in camin e completat:
Bagajul e aproape terminat:

Mai am sa pun laptopul pe care nu stiu unde sa-l bag. Bagajul are 19.4 kg si limita e de 20 iar laptopul are vreo 3. Bagajul e plin de cadouri (multi mai sunteti) iar cateva haine sunt puse in bagajul de mana unde pana la urma o sa ingramadesc si laptopul.
Maine (Azi... adica joi) ma trezesc la 6 sa scot frigiderul din priza, sa duc gunoiul, sa scot totul din prize, sa inxhid balconul si sa strang bara pentru rufe. O iar micul dejun si o sa plec in Takadanobaba unde la 8 jumatate ma intalnesc cu Hakan si plecam impreuna spre Aeroport. Am luat de miercuri biletele la expres si merita fiecare ban in plus: 36 de minute+ 18 in loc de o ora jumatate si loc asigurat.
Ma asteapta un drum lung pana acas…

Ziua lungaaa

Luni a fost o zi lunga si obositoare.
M-am trezit la ora 6 sa mai citesc pentru examen si am realizat ca pe langa faptul ca imi curgeau ochii si nasul mai aveam si febra iar pana la ora 9 am avut timp si sa vomit. Posibil ca aveam un pic de insolatie asezonata cu o raceala de vara de la A.C.
Si daca in capul meu era ca ma duc la examen, fac eu ce fac acolo, stau in laborator cat sa scriu un aricol pe blog, iau pranzul si plec in Asakusa, ei mi-am luat o mare tzeapa. M-am trezit cu un telefon de la prof dupa ce luasem pranzul si ma apucam sa imi scriu aricolul ca sa merg in excursie cu ei. Asa a inceput ca ziua mea sa se schimbe radical.
Acum o luna a fost programata o alta excursie in Golful Tokyo. La momentul initial am spus ca merg, insa dupa o saptamana, cand am aflat ca am examen in aceasi zi si am anuntat ca nu mai merg. Dar posibil Anchi, tipul ce se ocupa de lista nu a inteles ce i-am zis si a dat din cap ca da ca elevii la scoala. Excursia era programata pentru 11:30 iar eu t…