Cum mi-am petrecut... Pastele
In preajma sarbatorilor devin emotiv. Orice sarbatoare e, e motiv de petrecut in familie, iar cand esti la zeci de mii de kilometrii departare de casa, singur, nu te simti prea bine. Anul trecut m-am mintit singur de sarbatori: mi-am luat singur cadouri de Craciun, am vopsit singur oua de Paste si m-am dus singur pe plaja in Odaiba de 1 Mai. Anul asta am fost mai norocos si am intalnit niste oameni misto cu care am impartasit multe momente.
Pusi pe fapte mari, am decis sa mergem de Pasti+1 Mai (2 in 1) la Ito, acolo unde incepe povestea lui Moise. Aveam niste emotii mari de tot. Pe Moise l-am descoperit cand eram acasa, cand am vrut ca in acea luna in Romania, sa pastrez ceva din Japonia langa mine. Dupa aceea mi-am propus sa-l cunosc si nu m-as fi asteptat niciodata ca el sa fie surpriza de ziua mea. Nu am de gand sa va zic cat e de misto ca om, ca ii stric imaginea de bau-bau al blogosferei de diaspora, si nici nu ma intereseaza cum vi se pare voua el, ca om. Eu sunt fan Moise si ca orice fan, sunt mandru ca am ajuns sa beau bere cu el, si mai ales sa-i calc pragul casei (fara sa fiu stalker si sa fac asta in timp ce el doarme).
Si a fost un 2 in 1. Oua rosii vopsite in coji de ceapa de catre Roman, salata boeuf facuta de Roman si Alex, pasca si mici facuti de George. Am simtit gustul sarbatorilor, departe de casa si m-am simtit bine pana seara tarziu,
Ito mi-a placut mult, era un alt personaj dintr-o poveste pe care incercam sa o descopar, dincolo de cuvinte. Mi s-a parut o mica Romanie, cu munte, mare si apa tarmala. Prafuita si usor parasita, cu constructii mari ce amintesc de vremuri de mult apuse.
A fost o zi misto, ce a terminat apoteotic minivacanta de Golden Week.
Si abia astept urmatoarea vizita la Ito. Poate atunci ajung si la Futo, asa inainte de plecat de tot acasa.
Later Edit: Mi-a amintit Moise de o chestie pe care am descoperit-o la masa. Toti patru aveam ochii verzi. Da stiu, mama se incapataneaza sa zica ca eu am ochii albastri, insa sunt undeva intre, se schimba de la o zi la alta. Azi sut albastrii ca in poza de profil a blogului, maine sunt verzi. Cineva mi-a zis ca sunt ca marea (Multumesc Miru, nu o sa uit niciodata acel compliment).
Si ca sa-l citez pe Moise "potriveala dracului adică, să nimerești patru oameni cu cei mai rari ochi din lume - doi la sută, ca impozitul către ong-uri"
Pe curand...
Pusi pe fapte mari, am decis sa mergem de Pasti+1 Mai (2 in 1) la Ito, acolo unde incepe povestea lui Moise. Aveam niste emotii mari de tot. Pe Moise l-am descoperit cand eram acasa, cand am vrut ca in acea luna in Romania, sa pastrez ceva din Japonia langa mine. Dupa aceea mi-am propus sa-l cunosc si nu m-as fi asteptat niciodata ca el sa fie surpriza de ziua mea. Nu am de gand sa va zic cat e de misto ca om, ca ii stric imaginea de bau-bau al blogosferei de diaspora, si nici nu ma intereseaza cum vi se pare voua el, ca om. Eu sunt fan Moise si ca orice fan, sunt mandru ca am ajuns sa beau bere cu el, si mai ales sa-i calc pragul casei (fara sa fiu stalker si sa fac asta in timp ce el doarme).
Si a fost un 2 in 1. Oua rosii vopsite in coji de ceapa de catre Roman, salata boeuf facuta de Roman si Alex, pasca si mici facuti de George. Am simtit gustul sarbatorilor, departe de casa si m-am simtit bine pana seara tarziu,
A fost o zi misto, ce a terminat apoteotic minivacanta de Golden Week.
Si abia astept urmatoarea vizita la Ito. Poate atunci ajung si la Futo, asa inainte de plecat de tot acasa.
Later Edit: Mi-a amintit Moise de o chestie pe care am descoperit-o la masa. Toti patru aveam ochii verzi. Da stiu, mama se incapataneaza sa zica ca eu am ochii albastri, insa sunt undeva intre, se schimba de la o zi la alta. Azi sut albastrii ca in poza de profil a blogului, maine sunt verzi. Cineva mi-a zis ca sunt ca marea (Multumesc Miru, nu o sa uit niciodata acel compliment).
Si ca sa-l citez pe Moise "potriveala dracului adică, să nimerești patru oameni cu cei mai rari ochi din lume - doi la sută, ca impozitul către ong-uri"
Pe curand...
Și eu am ochi cameleon. uneori sunt albaștri ca cerul, alteori albastru gri, ori verde-albastru sau verde smarald. Pana acum eu, familia si prietenii am identificat aceste 4 culori, dar cine stie. :))
RăspundețiȘtergere