Shogun

56(60)# N-ai citit Shogun?

Da. Nu citisem Shogun. Am vazut miniseria de n ori (si o s-o revad din nou, cu siguranta), am incercat sa o citesc cand eram prea mic si am fost in Japonia fara sa citesc cartea. Asa ceva...

Dar acum am indreptat lucrurile si intru in 2016 cu dreptul. Nu o sa ma mai intrebe nimeni cum de nu am citit Shogun pentru ca nu o sa mai fie cazul.

De ce acum? As fi putut sa traiesc si fara sa citesc cartea asta. Nu ma rusinam prea tare cand mi se batea obrazul ca nu am citit-o. Doar ca prin septembrie am auzit despre o carte in care se discuta despre ce e adevarat si ce nu e in Shogun. Cartea aia mi se pare interesanta si ca sa o citesc, trebuia sa citesc fenomenul.

Nu pot spune ca am fost impresionat. Exista cateva motive: stiam actiunea din mini-serie, am trecut pe viu prin socul cultural si cunosc deja cultura japoneza. E scrisa bine, are umor insa, acum, cu ochii si cu mintea post Japonia, mi se pare comerciala. Volumul 1 mi s-a parut mai bun de cat al doilea, ce mi s-a parut extrem de plicticos. 

Si ca sa fiu sincer pana la capat, nu stiu daca as mai citi ceva din Saga Asiatica a lui James Clavell. Sunt romane mult mai bune scrise de scriitorii lor ce prezinta cultura asiatica, de ce as citi ceva atat de comercial?

Experienta Shogun o iau ca pe experienta Sadoveanu. Trebuie citit pentru cultura generala, cu toate ca nu ma face sa vibrez.

Pe curand...